Transnistria a fost un teritoriu situat între râurile Nistru și Bug, administrat de Regatul României între 1941 și 1944. Nu este identic cu regiunea actuală a Transnistriei, care este o dispută politică continuă între Rusia, Moldova și Ucraina. În timpul războiului, trupele române și germane au ucis între 150.000 și 250.000 de evrei români și ucraineni. Trupele române au acționat atât sub comandă germană, cât și din proprie inițiativă pentru a executa aceste crime.
La scurt timp după cucerirea teritoriului de către Axă de la URSS în 1941, evreii din orașul Chișinău au fost uciși prin împușcare, iar restul duși cu forța într-un ghetou unde au prestat muncă silnică.
În iarna 1941-42, trupele române au ucis aproape toți evreii din ghetoul de la Bogdanovka și din lagărele de la Domanevka și Ahmetcetka. Un ghetou (sau „colonie”, descrierea dată de trupele române) de la Mogilev a avut numeroase decese cauzate de tifos. Lagărele de la Peciora și Vapniarka au cauzat, de asemenea, decese în masă. Cel puțin 270.000 de evrei români au fost uciși în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
