Întrebarea în ce măsură a fost de acord societatea germană cu politicile rasiale naziste a făcut obiectul unei dezbateri intense.

În anii ’30, a existat o acoperire mediatică amplă în legătură cu Germania nazistă, inclusiv în legătură cu tratamentul aplicat evreilor.

Fiind un regim totalitar, Germania nazistă a încercat să-și integreze ideologia - și, prin urmare, antisemitismul - în fiecare aspect al societății germane.

Kristallnacht, numită adesea „Noaptea sticlei sparte” din cauza spargerii ferestrelor magazinelor și sinagogilor, este termenul eufemistic inventat de naziști pentru a se referi la un pogrom masiv antievreiesc săvârșit în întreaga Germanie, în Austria și în Regiunea Sudeților din Cehoslovacia, ocupată de germani, pe 9 și 10 noiembrie 1938.

Antisemitismul a existat într-o oarecare măsură în fiecare țară a Europei.

Evreii nu au fost singurele victime ale persecuției naziste.

Nu toți evreii au fost obligați să trăiască în ghetouri în timpul Holocaustului.