Evreii nu au fost singurele victime ale persecuției
naziste. Autoritățile naziste germane au vizat în mod specific și alte grupuri,
din cauza inferiorității lor rasiale și biologice percepute, cum ar fi romii,
persoanele cu dizabilități și anumite popoare slave, în special polonezi. Mica
populație de germani de culoare a fost, de asemenea, persecută, fiind supusă
discriminării, arestării, sterilizării și crimelor.
Alte grupuri au fost persecutate din motive politice, ideologice și
comportamentale, inclusiv comuniștii, socialiștii, martorii lui Iehova și
homosexualii. În urma invaziei germane a URSS din iunie 1941, unități mobile SS
speciale cunoscute sub numele de Einsatzgruppen au ucis
oficiali sovietici și comuniști, precum și romi, alături de aproximativ
2.000.000 de evrei în teritoriile sovietice ocupate de germani. În plus,
naziștii considerau că prizonierii de război sovietici erau suboameni și că
făceau parte din „amenințarea comunistă”. Se estimează că 3,3 milioane de
prizonieri sovietici au fost uciși între 1941 și 1945, constituind al doilea
cel mai mare grup de victime ale nazismului după evrei.
