Bergen-Belsen a fost un lagăr de concentrare nazist în Saxonia Inferioară, Germania, situat la aproximativ 65 de kilometri de orașul Hanovra. A fost inițial înființat în 1943 ca lagăr pentru deținuți privilegiați și alți deținuți speciali, inclusiv prizonieri din țări neutre sau pe care autoritățile germane doreau să îi dea la schimb pentru prizonierii germani aflați în custodia Aliaților.
Începând din toamna anului 1944, prizonierii din lagărele de moarte și de concentrare precum Auschwitz au fost transferați la Bergen-Belsen în număr mare, iar populația deținuților din lagăr a crescut de la 7.300 în iulie 1944 la aproximativ 15.000 în luna decembrie a acelui an. Când Bergen-Belsen a fost eliberat de trupele britanice la 15 aprilie 1945, acesta includea peste 60.000 de deținuți, majoritatea evrei, dar și polonezi, romi, homosexuali și alții.
În timpul iernii din 1945, condițiile sanitare erau îngrozitoare, prizonierii suferind de tifos, malnutriție extremă, dizenterie și alte boli transmisibile. Se estimează că aproximativ 50.000 de deținuți au murit la Bergen-Belsen, inclusiv Anne Frank.
După eliberare, supraviețuitorii au fost transferați la o bază militară germană din apropiere, care a devenit cel mai mare lagăr de persoane strămutate din Germania.
