Rabinul Leo Baeck, unul dintre cei mai importanți teologi evrei liberali din secolul al XX-lea, era liderul spiritual al unei sinagogi din Berlin când naziștii au venit la putere. Respingând multe ocazii de a se salva, a refuzat să abandoneze evreii germani.
În 1933, a fost ales președinte fondator al noului Consiliu Reprezentativ al Evreilor din Germania (Reichsvereinigung der Juden in Deutschland). În următorul deceniu, Baeck a lucrat pentru a le oferi servicii sociale ori de câte ori a fost posibil, intervenind chiar pe lângă [Gestapo] în numele lor.
În 1943, rabinul, care avea la acea vreme 70 de ani, a fost deportat în lagărul de concentrare de la Theresienstadt din Cehoslovacia, unde a fost repartizat să lucreze la un cărucior de gunoi. Rabinul Baeck a continuat să ofere alinare spirituală deținuților lagărului până când Theresienstadt a fost eliberat de Armata Roșie la 8 mai 1945. A murit la Londra în 1956.
[Gestapo: prescurtare de la Geheime Staatspolizei (Poliția secretă de stat). Parte a aparatului de securitate german responsabilă cu monitorizarea poporului german și conformarea acestuia la ideologia nazistă și ulterior cu identificarea evreilor ascunși. A dobândit o reputație înfricoșătoare pentru modul în care îi ținea pe germani sub supraveghere, dar cercetările recente sugerează că era prea mică pentru a fi putut funcționa fără colaborarea activă a unor pături largi ale populației germane.]
